Publicat: 10 martie 2014

Incredibilele etape ale somnului

somn_05080700Oamenii de stiinta au impartit somnul in patru etape care dureaza, fiecare, aproximativ 90 de minute. De fapt, timpul mediu petrecut in fiecare stadiu al somnului variaza, somnul cel mai adanc avand loc in prima etapa a noptii, iar cel in care visam mai mult in a doua jumatate a noptii. „Huffington Post“ a realizat o lista cu cele patru trepte importante ale somnului si cu modificarile extraordinare prin care trece organismul nostru, noapte de noapte, noteaza adevarul.ro.

Prima etapa a somnului – atipeala

In primul stadiu al somnului – atipeala – este foarte usor sa fim deranjati si, daca se intampla, vom simti ca n-am dormit deloc. Ochii ni se misca incet inainte si inapoi, pe masura ce muschii ni se relaxeaza si, uneori, chiar avem mici spasme, un fenomen care se numeste „spasm hipnagogic“. Din cauza acestei zvacniri avem senzatia caderii in gol si tresarim din somn.

A doua etapa a somnului – somnul mediu

Aceasta a doua parte a somnului este denumita de profesorul de psihiatrie Philip Gehrman „somnul mediu“. Acest somn nu este foarte adanc, dar nici foarte usor si dureaza aproape jumatate de noapte. Pe masura ce intram in etapa a doua a somnului vom pierde contactul cu mediul inconjurator si temperatura corpului va scadea. Undele cerebrale incetinesc, cu mici activari scurte, iar ritmul cardiac si tensiunea sanguina sunt mai lente si regulate.   Toate astea inseamna ca, mare parte din noapte, inima si sistemul vascular isi vor primi mult dorita odihna, explicandu-se, asadar, beneficiile somnului asupra sistemului cardiovascular.

A treia etapa – somnul adanc

„Aceasta etapa se mai descrie si prin undele cerebrale incetinite, de mica amplitudine“, spune prof. Gehrman despre somnul adanc. In timpul acestui stadiu, scade tensiunea sanguina, respiratia incetineste, fluxul sanguin trece catre muschi si tesuturi, reparandu-le. Incepe secretia hormonilor, cum este cel de crestere celulara. Aceasta este etapa cea mai activa pentru tulburarile de somn, cum ar fi somnambulismul, somnilocvia sau gustarile nocturne inconstiente.   Fiindca este cea mai profunda etapa a somnului (si cea care iti da energie a doua zi), este si foarte greu sa fii trezit din ea. Aproximativ 20% din noapte ne-o petrecem in acest stadiu de somn adanc.

Somnul REM, preferatul viselor

Desi visele pot avea loc si in alte etape ale somnului, perioada REM este caracterizata prin prezenta viselor pline de imaginatie, dar si extrem de reale. Expertii mai denumesc aceasta etapa si „somnul paradoxal“, deoarece corpul doarme, insa creierul are aceeasi activitate ca atunci cand esti treaz.

Numele acestei etape, REM – „rapid eye movement“ (miscarea rapida a ochilor), sugereaza ca ochii se misca rapid, iar respiratia si ritmul cardiac sunt mai variate. Grupurile musculare paralizeaza pentru a te impiedica sa actionezi conform senzatiilor din vis.

Prima runda de somn REM este destul de scurta si are loc la sfarsitul primului ciclu de somn, insa, fiecare etapa REM va fi din ce in ce mai lunga, pe masura ce etapele de somn adanc se vor scurta.

„Mare parte din somnul nostru adanc are loc in prima jumatate a noptii, iar somnul REM este mai lung in a doua jumatate a noptii“, conform profesorului Gehrman. La fel ca si la somnul adanc, ne petrecem aproximativ 20% din noapte in stadiul REM.

Inca nu se stiu multe despre mecanismele minunate ale somnului   Somnul are si niste functii care nu sunt specifice vreunei etape, sau inca nu se intelege in care etapa au loc. Una dintre ele este reglarea hormonilor apetitului. Adica, un somn complet  ajuta organismul sa inhibe „grelina“, un hormon al foamei, si sa stimuleze „leptina“, un hormon care controleaza apetitul.

Somnul este asociat si cu crearea de noi cai cerebrale pentru memorie si invatare, explica Gehrman. Desi pana acum se credea ca aceste noi cai sunt create doar in etapa REM, noi studii demonstreaza ca lucrurile sunt mai complicate de atat: si alte etape ale somnului joaca roluri importante in acest proces. Mai mult, un studiu pe soareci din 2013 a demonstrat ca sistemul de „curatare“ al creierului, numit „sistemul glimfatic“, poate fi si de 10 ori mai activ atunci cand dormim.

Ciclurile somnului nu sunt o stiinta exacta si difera de la persoana la persoana, si chiar de la noapte la noapte. Unii factori, cum ar fi privarea de somn sau varsta, pot obliga organismul sa petreaca mai mult sau mai putin timp intr-un anumit stadiu de somn.

Esti deja fan? Click aici sa nu mai apara mesajul