Publicat: 20 martie 2014

Echinoctiul de primavara, inceputul primaverii astronomice

Spring_8f2eef2126_thumb_630_380Astazi, 20 martie, este prima zi de primavara astronomica, iar Google sarbatoreste evenimentul printr-un logo special, cu o animatie in care un om uda cu o stropitoare seminte invizibile din care rasar flori in forma numelui motorului de cautare.

Echioctiul de primavara marcheaza inceputul primaverii astronomice, cand ziua si noaptea vor fi egale, iar, in 2014, acest fenomen are loc joi, la ora 18.57.

Trecerea la ora de vara in anul 2014 se face in noaptea dintre 29 spre 30 martie (ultima duminica din luna). Astfel, ora 3.00 a diminetii de 30 martie devine ora 4.00, iar ziua va avea doar 23 de ore.

In aceasta zi incepe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pamantul cu betele sau ciomegele, alungand frigul: „Intra frig si iesi caldura/ Sa se faca vreme buna/ Pe la noi pe batatura”. Traditiile spirituale ale Echinoctiului de primavara spun ca orice forma de evolutie are trei etape distincte: creatia, mentinerea ti resorbtia sau distrugerea. La toate acestea se adauga ti momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinoctiul de primavara simbolizeaza creatia, solstitiul de vara apogeul, echinoctiul de toamna inceperea perioadei de resorbtie ti solstitiul de iarna perioada de conservare, care echivaleaza cu momentul de pregatire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societatilor arhaice: oamenii priveau la soare si inregistrau ciclurile naturii in functie de schimbarile aduse de astrul zilei.

Stramosii daci aveau solide cunostinte de astronomie, iar templelor lor de pe inaltimi transpun graitor chiar si astazi cunostintele lor despre calendarul solar. Numeroase ritualuri pagane celebrau echinoctiul de primavara mai ales pentru importanta sa in cresterea fertilitatii pamantului si a naturii in general. La Sinca Veche, unde se presupune ca dacii aveau intr-adevar un locas de cult in grota, se vor fi adus desfasurat dansuri rituale si sacrificii cu ocazia echinoctiului de primavara. Totusi, dupa convertirea la crestinism, ritualurile pentru echinoctiul de primavara au suferit o transmutatie, chiar daca s-au pastrat in subconstientul colectiv.

Focuri se aprindeau in vechime, pentru a arde iarna si a renaste, prin caldura, spiritul primaverii. Obiceiul a fost asimilat in crestinismul romanesc sub forma Focurilor Sfintilor. Se crede ca focurile si rugaciunile sfintilor ajuta la depasirea momentului crucial al echinoctiului, inclinand favorabil echilibrul dintre lumina si intuneric. Se marcheaza astfel in chip ritualic un fenomen astronomic obisnuit, dar care da directia pentru activitati omenesti specifice. Cu prilejul echinoctiului se sarbatoreste si pornirea plugului, moment consacrat in mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Dupa „Martisor”, „Babe” si „Mosi”, dupa „zapada mieilor”, cand calendaristic deja am pasit in anotimpul primaverii desi luna martie se dovedeste a fi destul de capricioasa, ne apropiem de momentul echinoctiului de primavara, ce marcheaza inceputul primaverii astronomice. El se produce in jurul datei de 20 martie cand longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade.

Dupa cum este cunoscut, miscarea aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, determinata de miscarea reala a Pamantului pe orbita sa, genereaza pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite epoci ale anului, datorita pozitiei aproximativ fixe in spatiu a axei de rotasie a Pamantului, precum si a inclinarii sale fasa de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasca, Soarele parcurge in decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheaza de fapt planul orbitei Pamantului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′, scrie astro-urseanu.ro.

La momentul echinocsiului de primavara Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecand din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala. Cand Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal, el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina, la data respectiva, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopsilor, indiferent de latitudine. La latitudinile sarii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, aceasta cifra reprezinta si valoarea medie a inalsimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodata, la data respectiva, Soarele rasare in punctul cardinal est si apune in punctul cardinal vest.

Esti deja fan? Click aici sa nu mai apara mesajul